alb – negru cu putin gri


ninge…
fulgi mari de nea,
soptesc umed pe pervazul ferestrei,
cantecul propriei morti.
in seara asta voi ramane aici
sa privesc la nesfarsit,
trupul si parul tau,
ca o imbinare de zapada si noapte.
esti frumoasa
precum filmele alb-negru,
cu putin gri in dreptul inimii,
pentru ca-ti place Bacovia
si bei ceai verde,
fara zahar.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s